vineri, 4 noiembrie 2011

Anger management. O pietricica in borcan

V-am zis ca sunt un urias fan EMINEM? Imi place muzica lui. mult. tare.tot.

in orice momente mai rele, merge un slim.

Merge asa ca o crema mentolata pe o iritatie, ca balsamul de galbenele pe buzele arse de vantul de primavara, ca un masaj facut de o mana care iubeste, merge ca o completare a fiintei, ca o parte din intreg, ca o usurare.

Merge pentru ca muzica lui e dura. Pentru ca e tristetea unui om, dar si puterea unui om. Si cel mai mult, si mai important , furia unui om. Furia e un lucru minunat de puternic. Nu stiu de ce o fi trecut ca unul din pacatele capitale ale catolicilor. Poate din cauza efectului neplacut. O furie prost dirijata doar distruge.

Dar furia poate sa creeze. Furia si iubirea, cele mai puternice forte creatoare. Singurele forte creatoare. Furia omului care nu poate sa scape. Furia omului care a pierdut. Furia omului neputincios. Furia omului puternic. Furia in sine, ca o forta imensa, infinita. Furia ca o mana claditoare. Furia dirijata spre lupta. Lupta pentru ceva bun.

Furia omului puternic si bun.

Furia ca o arma, mijloc.... Furia care schimba.

Furia este creatoare doar la anumiti oameni. Si doar luati individual. Nu in mase. Furia maselor nu are nimic creator. Nu poate. Nu are ce. Furia maselor este prostia in turma. Furia omului puternic, asta elogiez. Furia care te face sa avansezi, sa te zbati, sa lupti.

Ieri, am avut o dorinta nebuna sa cant, sa zbier, sa sar sa lovesc sa ma exprim fizic asa cum mi-e instinctul. Sa sar din masina si sa fug pana imi crapa inima. Sa iau o sticla de alcool si un pachet de tigari, si sa dau muzica la tare. Muzica buna, muzica de oameni puternici. Si sa urlu cu ea. In ea. Si sa uit. De mine si de limitele mele, de neputinta mea. De micime. De eu.

No love lost, no love found......

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu