miercuri, 15 mai 2013

Din trecut

Ma trezesc dimineata. E poate 7 sau 8.

Bunica e prin bucatarie, o aud cum face ceva. Sunt micuta. Micuta de tot, doi ani, poate trei.

Bunicu a plecat la servici. Stiu sigur, pentru ca pleaca in fiecare zi in afara de sambata si duminica, si sigur nu e sambata sau duminica, ca a fost ieri duminica, si a plecat mama inapoi la facultate. Dar eu nu stiu exact unde a plecat, si nici nu imi bat capul. E Bunica.

Bunica e centrul universului meu mic. Si unchiul, si Bunicu. Mama, cand vine, e o mare bucurie, dar trebuie sa plece iar, si inteleg. Asa e de cand m-am nascut, sunt ok cu sistemul.

Tip ca sa anunt ca m-am trezit. Vorbesc binisor, ii cer lapte si paine cu gem. Ma aburc peste marginea patutului, ca sa ma ia in brate de acolo. Dar imediat ce ma ridica incep sa ma zvarcolesc ca sa ma lase pe jos. Merg singura, Bunico, is mare io, uite!

Si privirea-mi cade brusc asupra bietei victime. Matza. Miuzet, pe numele ei. E pisica, dar in capul meu nu exista gen - Te prind eu, rau ce esti! Si insfac matza de coada si o tarai dupa mine pana in bucatarie. Bunica incearca sa salveze fiinta. O lupta are loc, din care bunica este invingatoare, eu sunt partea vatamata care trebuie ogoita, si matza victima colaterala. Nu a patit nimeni, desigur, nimic. E obisnuita, ma trateaza cu dosul, dar cand o chem, ii sclipesc ochii, penca arunc pe sub masa diverse chestii numa ca sa o vad cum le insfaca si toarce multumita. De curand am inteles ca nu mananca paine. Persist in idee, si ma minunez in sinea mea ca matza asta nu stie ce e bun. Termin de mancat, si ma duc la joaca. Ma dixtrez. Mult. Singura, vorbesc de toate partile, sustin tot felu de opinii despre niste hainute pe care prietena mea, Amanama, papusa tre sa le imbrace cu forta. Nu ii sunt mici, e ea grasa. Si plina de pete de carioca, pentru ca am avut amandoua varsat de vant in acelasi timp.  Amantoti. Tot ce am prins avea varsat de vant.

E pranzul, e nani la amiaza, sau nu prea, merg cu unchi afara... fun fun

A fost misto.

Vine bunicu, fug repede in intampinare. Rade, ma ia in brate si zice - Hai, da noroc cu bunicu. Intind labuta pe care o insfaca amuzat si se pregateste de masa.

Laptic cu cacao si ou. Shatou, se chema. Nu voi uita peste veacuri gustul. Si biscuitei. Si naniiiiii