miercuri, 21 decembrie 2011

Si mi-e dor

Mi-e dor de masa de la bunici. In fiecare ajun.

Mi-e dor de bradul impodobit cu globuri de cand era mama mica si eu nu eram, globuri care pastreaza aroma anilor ce a trecut, cum nu se mai fac acum, stelute si luminite care miros a bomboane de brad vechi (probabil si-au pastrat mirosul din cutia de bomboane in care sunt stivuite tot anul)

 Mi-e dor de masa cu vesela de sarbatoare, mare, lunga, sa cuprinda 12-15 membri, acum mai ingusta, dar tot lafel de fericita.

Mi-e dor de diferitele feluri de mancare, care mai de care mai de vis. Mi-e dor de tacamurile cu coada filigranata, din argint, mari si incapatoare, cum se faceau in vechime.

Mi-e dor de bradul nostru, de acasa, cu portocale sub el si pungi cu diverse cadouri minunate. Mi-e dor de amintire, mi-e dor de anul trecut, de acum doi ani, de ultimii 25 de ani, caci nu am lipsit la nici un Craciun de cand exist.

Anul asta fra-miu fuge la prietena. E naspa fara un /doi membri de familie. Mi se pare trist si gol. Dar e in firea lucrurilor, cred, ca el sa mearga la ea. Si El-ul meu vine la mine. Deci, soarta.

Si acasa ninge, fratilor. Nu ca in bucurestiu asta gri si infect. Ninge cu adevarat, cu fulgi mari si adevarati, si oamenii stiu ca e iarna.

Ce viata.

Mai sunt putine zile pana cand pleca-voi unde vreau sa ajung, si timpul trece din ce in ce mai greu.

Cadourile sunt pregatite, stivuite frumos in hartie de impachetat, sus, pe un raft intreg. Pisica inca nu e constienta de calatoria ce va s-o faca.

Imi doresc minutele de bucurie si amintiri, de mult nu am mai fost acasa.




8 comentarii:

  1. Vreau o felie din sarbatorile pe care le traiesti tu... subtire si taiata pe diagonala cat sa simt gustul tuturor lucrurilor minunate de care povestesti...
    Ideea ca pleci cu tot cu pisic mi se pare geniala...
    Sarbatori exact cum ti le doresti, sanatate cat iti trebuie, fericire dublu si momente vesele din plin!

    RăspundețiȘtergere
  2. Pisicul a trecut prin doua voiaje de sarbatori, ca nu pot sa il las singur o saptamana.

    E deja obisnuit cu drama, o sa cante tot drumul, si daca il tin in cutia de transport, la u moment dat se opreste (oare lesina? ) imediat ce oprim masina sau se schimba melodia se trezeste si incepe din nou. Ne facem cduri cu muzica puternica, pentru 8 ore de distractie :)

    Si tie sarbatori colorate si aromate cu mult mult drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. dora noastră a făcut anul trecut un prim voiaj de crăciun, într-un coşuleţ, cuminte, tăcută, în tren. i-a plăcut, întrucât ajunsă la destinaţie a şutit toţi cârnaţii şi toate prăjiturile cu ciocolată disponibile şi nu ne-a lăsat să dormim deloc, zdupăind pe noi trei nopţi la rând.

    de data aceasta, atât dora cât şi rufi vor călători de-a binelea şi fără loc de întoarcere spre ţară, libertate şi muuult spaţiu de joacă, nebunii şi lucruri pentru care apartamentul şi mai ales bucătăria mică deveniseră neîncăpătoare.

    RăspundețiȘtergere
  4. Desi nu sustin plasarea animalelor pe care le-am crescut, defapt sunt un agresiv militant contra asumarii responsabilitatii, si pe urma fuga de ea, iau in calcul in mod serios sa plasez pisicu la parinti, cu celelalte doua pisici, pana ne mutam la casa noua si in special pana trece perioada de greata si rau de la mirosuri si de la orice.

    Al meu om e ferm convins ca asa va fi, eu n-as fi prea sigura ca sunt ok sa instrainez pisu care doarme pe tatsu doar, si care raspunde cand vorbesti cu el...

    RăspundețiȘtergere
  5. eu, sincer.. nu mi-as instraina pisica sub nici un motiv... bine, e alegerea fiecaruia... eu am reusit sa supravietuiesc o luna fara pisica si in plina criza depresiva am adus acasa pisica pe umar, in tramvai... poate igienic, nu stiu, e recomandat... dar ca si stare, mai ales conditionata hormonal... nu cred ca-s recomandate asa schimbari in peisaj...:-s zic si eu... (aici e loc de sfaturi dinalea care incep cu 'o prietena de-a mea...' si pro si contra... la mine gasesti exple pro tinut pisicul, sa stii)

    RăspundețiȘtergere
  6. :) Pisicul meu nu e castrat, e cotoi si a insemnat juma de casa. Cu alte cuvinte, e greu pentru un stomac sensibilizat, momentan.

    dar nu stiu inca ce o sa facem, nu cred ca o sa ma lase sufletul sa ma despart de el.

    Subliniez ca fiinta preferata e Dan, eu sunt un accesoriu care il mangaie cand are el chef. ma si ignora, defapt.

    RăspundețiȘtergere
  7. hmmm, ce-i drept, ştiu cât de dificilă e alegerea, însă noi suntem şi cu două dihănii excesiv de teritoriale pe cap, care distrug nu doar spaţiul înconjurător ci şi blăniţa reciprocă şi nervii noştri. la tata vor locui cu un motan numai bun de pornit o pisicărie în toată regula, nici unul dintre ei nefiind sterilizat :D. aştept cu interes să devin bunică de pisică :D.

    daaar zânooo! burtică sensibilă dintr-un motiv... întemeiat? :D

    RăspundețiȘtergere
  8. Motanul meu traieste la mama de la craciun in coace. In primele zile casa a fost goala fara el. Acum m-am mai obisnuit. E tot trist, dar miroase mai bine si e mai putin risc pentru noi.

    Burtica foarte sensibila din motive intemeiate, dar se preconizeaza ca va trece candva luna asta. Speram si noi, la mai bine :)

    Cotoiul va veni inapoi imediat ce ajung eu acasa sa il recuperez. Am meditat daca sa il trimita mama sambata in pachet, dar am renuntat la idee, ar fi terorizat oamenii din autobuz:-??

    RăspundețiȘtergere