Sa cert pe ala, aia, pe ei. Sa critic un pic asta, un pic aia, sa introduc o ironie subtila despre toti care nu sunt ca mine, sau pe care nu ii includ eu in circle of friendship, pe care nu ii inteleg, dar nici nu imi pasa, pe cei pe care nu ii respect din diverse motive, plus doua trei cuvinte despre cat de muah si idilica e viata mea, cat de zen si genial e felul meu de a vedea lucrurile, de a trai viata, perspectivele mele, si in rest replici de feng shui patetice "traieste-ti viata" "fii vesel" "blabla", plus doua referinte la o carte/melodie sau fel de mancare.
Saptamana asta mi-am cautat refugiul in blog-uri. Am citit muuulte. Multe de tot. Facand un raport simplu, cea de mai sus este reteta. Formula cea mai des intalnita. Un blog cu un subiect vag/difuz/insesizabil, care cuprinde cate un pic din cele de mai sus (invariabil, dar nu in ordinea aia neaparat- eu sunt minunat, ala e rau din varii motive, eu sunt zen, eu fac/ascult/citesc/mananc/joc asta care e minunat, morala).
Desigur, am gasit si exceptii. Am intalnit un blog scris de un fluturas umplut din gros cu fericire si multumire, care emana doar buna dispozitie, si inspiratie, si numai de bine. Am gasit bloguri axate pe critica. se ia un subiect si se critica asta si aia si ailalta in legatura cu subiectul, si nu de multe ori, pe langa obtuzenie si minti incalcite dar ingamfate, am gasit idei deosebite. La care nu ma gandisem. Laturi noi. Mi-au placut. Imi place critica scrisa de altii si nu despre mine. Imi place sa vad alte laturi ale unei probleme.
NU imi plac blogurile la reteta. Nu imi plac postarile despre dup'amiaza asta in care eu nu fac nimic , si va anunt pe voi ca eu azi nu fac nimic inteligent, nu gandesc nimic inteligent decat cum sa ma rasfat eu citind sau ascultand nushce. E ca o telenovela fara actiune pe multe pagini. Re-si re si re-repetata.
Uneori simt nevoia sa scriu despre un subiect. Uneori am scris cate un rand care ma furnica pentru ca ma furnica. alteori am dat de stire unora printr-o propozitie ca inca traiesc si ca nu am ce mentiona interesant. Dar nu am putut, si mai ales nu am vrut sa fac un blog din nimic. azi e bine. ninge. zen. urasc vecinu de birou. ascult o melodie superba. traiti clipa.
cand nu am ce scrie, si e vital sa scriu totusi ceva, voi scrie, in proportie de 99% ca nu am ce scrie.
Si ca atare, ca persoana inraita de penibilitati si pierderea timpului si energiei nervoase pentru porcarii, declar cinstit si sus ca de azi nu mai citesc bloguri. Alea. Am o lista cu putine pagini pe care o sa le revizitez.
De azi, de la acreala, prefer sa citesc o carte. Orice carte.
Noi toti suntem speciali. Noi toti avem dreptul sa ne scriem gandurile si blabla. Corect. Numa ca la multi dintre noi toti, gandurile si formula e aceiasi. Nu mai prezinta interes un al doilea citit in aceiasi zi.
Si un blog despre ce face unu acum, ieri, etc. nu pare deloc interesant. My bad.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu