La serviciu, au fost rugati toti oameni sa completeze un formular in care sa atribuie un cuvant colegilor lor. Cuvintele despre mine se invart in jurul laturii artistice, si firii mele timide, discrete si sensibile :)) dar unul m-a fericit in mod deosebit. Sunt o panseluta. da, am scris corect, asta e cuvantul. sunt o panseluta, iar imaginea mea despre o panseluta ma face sa ma simt mandra de asemanare.
Mama, desi noi impreuna am ajuns la concluzia ca sunt o musetica, se pare ca cineva a vazut in mine o panseluta. si imi place. Ma bucur, cum nici un alt cuvant nu m-ar fi facut sa ma bucur. ma rog, poate musetica.
Am recitit ultima scriere, si m-a deceptionat. Devin intransingenta si decrepita. Anumite ganduri, oricat de justificate ar fi ele, nu trebuie sa isi gaseasca loc in mintea altora. fiecare trebuie sa isi gaseasca singur calea.
Asa ca incerc sa corijez greseala. Suntem toti pasari ale cerului, flori ale pamantului, fiecare avem parfumul nostru si penajul diferit. Si toti suntem frati in fata nasterii si mortii. Ca atare, rog ca Solstice sa ma certe si sa ma traga de ureche cand ma mai vede scriind sau zicand chestii de'astea cu titlu de lege. despre altii. pentru ca e urat si rau. si nu vreau sa fiu urata si rea,.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu