O sa imi fac singura un borcan. Un borcan clasic sau nu, nu conteste.
Important e ca o sa incep sa strang bani in el. Bani mici, unul cu unul cu unul. Si nici la cele mai grele ispite nu o sa deschid capacul .
Pentru ca imi doresc cu adevarat, si imi doresc tare, tare tare, sa fac o cursa (doua, noua, toate) in Orient express. Am senzatia ca acolo as putea regasi un farmec pe care un alt eu, l-ar fi cunoscut, avut, acum o suta de ani, sau eul meu artistic il doreste in secret si ma roade pe dinauntru.
I want stuff, i dream about stuff :) Honey, i'm back :D
Mi-am actualizat lista de dorinte. Unele nu mai erau dorite, altele deabia sau nascut si merita trecute pe lista.
Cu totii am vazut Bucket list. Morgan Freeman este idealul de barbat, de om, evident, si nimeni nu are un farmec mai straniu si totodata mai ispititor si oarecum obscen decat jack nicholson.
Dar mai presus de atat, notam subiectul. Avem multi bani. O sa murim. Ce facem? Tot ce ne place. Tot ce ne-am fi dorit.
Din start ipoteza noastra incepe cu o hiba. Oricum murim, toti murim, moartea e o certitudine. Dar...Noi NU avem multi bani. Asa ca ce facem? Muncim ca sa capatam multi bani. SAU? Sau facem tot ce ne place. Tot ce ne dorim.
Cum vrem noi sa murim? Fiecare altfel. Eu sincer vreau rapid si nedureros. In casuta mea alba, cu gard si livada, in somn. Altul vrea sa moarta ingropat in dosare. (chiar exista) altul vrea sa moara in pat, inconjurat de cei dragi. Nu are importanta. Efectiv. Moartea e in viariatele ei forme, aceiasi.
Viata e ceea ce conteaza. Viata e diferita. EU, eu vreau sa traiesc sesizabil. Vreau sa am un zambet pe buze si un suflet implinit. Sa imi satisfac poftele, dorintele, etc. Asa vreau eu sa traiesc. Sa fiu eu pentru mine o raza de lumina, si pentru altii a bungle of love.
Curajul e cel care imi lipseste, in rest am de toate. Ce s-ar rasuci Cosbuc in mormant, de mandrii membri ai neamului (eu).
Cineva care are sa imi imprumute un pic de nebunie, si un pic de cohones, va rog :) Femeie in urgenta nevoie de vise si fericire.
marți, 29 noiembrie 2011
luni, 28 noiembrie 2011
pacat ca nu e civilizat
mi-as face un blog, unde sa scriu doar injuraturi. Pentru toti cretinii cu care trebuie sa interactionez, pentru toti cei dominati de papucul iubitei/nevestei care vin la servici si se umfla in pene, pentru toti impotentii si castratii si toti boii incaltati cu creierul in cur care se dau rotunzi.
Mi-e sila de voi, si mi-e sila de mine pentru ca va suport porcariile zi de zi pentru prea sfantul ban. O sa plec in curand si o sa fac naiba stie ce, imi vine sa ma duc pe munte sau sa ma sinucid dar nu mai fac fata la toti tampitii....
Voila un pic din mine azi. Furie.
Mi-e sila de voi, si mi-e sila de mine pentru ca va suport porcariile zi de zi pentru prea sfantul ban. O sa plec in curand si o sa fac naiba stie ce, imi vine sa ma duc pe munte sau sa ma sinucid dar nu mai fac fata la toti tampitii....
Voila un pic din mine azi. Furie.
duminică, 27 noiembrie 2011
vineri, 25 noiembrie 2011
De inima calda
Si vesela.
Si binedispusa, azi...
Mi-a venit omul din deplasari departe, a fost ciudat fara el, cald dar parca nu prea, luminos, dar nu chiara, patul mirosea a el, dar nu tocmai, nu aveam pe cine sa rog sa imi aduca botosii pufosi si colorati (pentru bufnite nebune si rele o sa punem poza :P) si totul era ca de obicei dar nu chiar ca de obicei.
Acum ca a venit, io sunt mai io. Si e mai bine. Si starea rea de care ma tot plangeam, parca s-a mai dus. de vreo doua zile. Nu am reusit sa ma apuc de urechi de pisice. Cand o sa am timp, o sa ma duc sa caut material din ala de care trebe, si pistol de lipit la cald, pe care mi-l doresssssccccc.... si o sa imi fac neaparat o pereche.
In rest, eu tot eu, raul e tot aici, dar parca trece prin mine, uneori.
De abia astept sarbatorile de Craciun. De abia astept sa ma indrept spre casa copilariei mele, sa stau intre ei toti si sa simt craciunul ca dintotdeauna.
Imi place la nebunie sa fac cadouri, si imi place sa vad oamenii fericiti. De doua zile, trei pe an, simt ca mi-am gasit menirea. Deci take that, Freud.
sunt o zen, intru in weekend, freedom.
o sa gatesc, o sa fac curat, dar cel mai important, o sa ma joc. :D
Happy happy joy
Si binedispusa, azi...
Mi-a venit omul din deplasari departe, a fost ciudat fara el, cald dar parca nu prea, luminos, dar nu chiara, patul mirosea a el, dar nu tocmai, nu aveam pe cine sa rog sa imi aduca botosii pufosi si colorati (pentru bufnite nebune si rele o sa punem poza :P) si totul era ca de obicei dar nu chiar ca de obicei.
Acum ca a venit, io sunt mai io. Si e mai bine. Si starea rea de care ma tot plangeam, parca s-a mai dus. de vreo doua zile. Nu am reusit sa ma apuc de urechi de pisice. Cand o sa am timp, o sa ma duc sa caut material din ala de care trebe, si pistol de lipit la cald, pe care mi-l doresssssccccc.... si o sa imi fac neaparat o pereche.
In rest, eu tot eu, raul e tot aici, dar parca trece prin mine, uneori.
De abia astept sarbatorile de Craciun. De abia astept sa ma indrept spre casa copilariei mele, sa stau intre ei toti si sa simt craciunul ca dintotdeauna.
Imi place la nebunie sa fac cadouri, si imi place sa vad oamenii fericiti. De doua zile, trei pe an, simt ca mi-am gasit menirea. Deci take that, Freud.
sunt o zen, intru in weekend, freedom.
o sa gatesc, o sa fac curat, dar cel mai important, o sa ma joc. :D
Happy happy joy
miercuri, 23 noiembrie 2011
Deci
Deci
Toate lumea e innebunita dupa/de/cu pisici.
Nu sunt un mare fan al pisicilor ca animale de companie. Pentru ca ele nu iubesc omul ca un caine. Am mai spus asta si o sa o repet. Pentru un om mai singuratic si cu o nevoie cruta de afectiune, cainele e cel mai bun prieten al homului.Eu prefer cainii, cu 1 sutime . Sau un pic mai mult
Si totusi, exista un pisoi care ma detine in proprietate. Si il iubesc din toata inima. Si imi plac pisicile ca animale independente. Ca animale care stiu (prea bine) sa isi poarte singure de grija. Si imi place forma corpului lor, si gratia, si independenta si tot. Repet, nu ca animal de companie (pentru care nu au nici un talent).Sustin sus si tare ca toti cei care cred ca pisica lor ii iubeste sunt cel putin nostimi cu prea multa imaginatie.
Dar, sa revin. Am vazut acum muuuuult timp un Necomimi. Si vreu. Vreu tare de tot. Cred ca ma apuc sa strang bani sa cumpar prima pereche care apare pe piata. Mi se pare cea mai simpatica, si amuzanta si draguta si deosebita inventie de cand focul. Exagerez, dar asta e ideea.
Si pentru ca imi doresc oricum o pereche de urechiute de pisic, o sa incerc sa imi fac o pereche din ce gasesc prin casa. Care in fapt nu e mare lucru. O sa pun poze ca sa ma laud (daca am cu ce).
Pace
Toate lumea e innebunita dupa/de/cu pisici.
Nu sunt un mare fan al pisicilor ca animale de companie. Pentru ca ele nu iubesc omul ca un caine. Am mai spus asta si o sa o repet. Pentru un om mai singuratic si cu o nevoie cruta de afectiune, cainele e cel mai bun prieten al homului.Eu prefer cainii, cu 1 sutime . Sau un pic mai mult
Si totusi, exista un pisoi care ma detine in proprietate. Si il iubesc din toata inima. Si imi plac pisicile ca animale independente. Ca animale care stiu (prea bine) sa isi poarte singure de grija. Si imi place forma corpului lor, si gratia, si independenta si tot. Repet, nu ca animal de companie (pentru care nu au nici un talent).Sustin sus si tare ca toti cei care cred ca pisica lor ii iubeste sunt cel putin nostimi cu prea multa imaginatie.
Dar, sa revin. Am vazut acum muuuuult timp un Necomimi. Si vreu. Vreu tare de tot. Cred ca ma apuc sa strang bani sa cumpar prima pereche care apare pe piata. Mi se pare cea mai simpatica, si amuzanta si draguta si deosebita inventie de cand focul. Exagerez, dar asta e ideea.
Si pentru ca imi doresc oricum o pereche de urechiute de pisic, o sa incerc sa imi fac o pereche din ce gasesc prin casa. Care in fapt nu e mare lucru. O sa pun poze ca sa ma laud (daca am cu ce).
Pace
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




