fara tine.... cerul e prea sus, fara mine , totul e deajuns.....

am incerca sa scriu azi... sa scriu despre mine... poate mai cinstit decat pana acum... poate mai mult... poate mai corect... si in final nu am putut... ma arde indoiala... in ochi nu am venin dar se citeste al meu chin....

bucatele din vise, mirosuri, raze de soare.... locuri, senzatii pe care e posibil sa le fi cunoscut prin intermediul altor oameni, poate prin intermediul cartilor, viselor, filmelor, sau poate provenind din alte vieti, din experiente trecute... pot sa zic ca nu?

pot eu sa garantez ca nu exista asa ceva? doar pentru ca sunt o sceptica??? in final ce inseamna sceptic?

SCÉPTIC, -Ă, sceptici, -ce, adj., s.m. și f. 1. Adj., s.m. și f. (Persoană) care nu are încredere în nimic, care se îndoiește de toate....

ameteala

I’ve been waiting for you so, my shalafly… green heavens, my destiny…
Warrior, disciple….


Merg cu trenul… cumva e mai plictisitor decat mi-am inchipuit ca o sa imi fie mie cu mine insami… e de rau, alte dati nu m-as fi plicitisit… cred ca am petrecut destul de mult timp cu mine, e timpul sa incep sa fac cu totul alte chestii, e timpul sa fac chestiile care trebuie facute… incerc sa fac in asa fel incat sa ma simt mai bine cu mine si restul realitatii , dar fac cam greu fata tuturor situatiilor putin spus neplacute care tot persista sa apara….

Moartea nu ar trebui sa ma streseze asa de tare, in final e o faza normala a vietii.. daca poti sa zici ca exista ceva “normal” in ceea ce priveste moartea….

Ma doare capul…..

The raisers? Mi-e sufficient cat am experimentat pana acum? Evident nu. Zicala zice, Dumnezeu ii da omului atat cat poate duce… e atat de fals incat insasi ideea e strigatoare la cer! Daca e asa, de ce atati oameni innebunesc, se sinucid si comit fapte demene de horroruri???

mi-e dor de tine, omule langa care am invatat sa straiesc, caruia ma stradui sa ii descifrez pe fata emotiile si in ochi dorintele… mi-e dor de ochii tai, de mainile tale… acum 6 ore m-ai strans in brate…. Si totusi parca au trecut zile, ani… mi-e dor de mirosul hainelor tale…. Le port cat tu esti plecat…. Suna bolnavicios? Poate… dar se simte f bine… sunt calde si moi si miros a tine….si imi dau senzatia aia de belonging de care tu nu ai habar… si poate ca te iubesc si pentru asta… pentru ca in final noi suntem doua fiinte diferite care se straduie sa sa dezbrace reciproc…. De haine, de sentimente, de prejudecati, de rezistenta… si diferenta dintre noi ne face mai apropiati.. iti iubesc creierul, iti iubesc bratele, iti iubesc ochii si maxilarele puternice…. Your characteristics appeal to my most hidden desires and sensations…. You make me a woman just by being you… the wolf/bear/eagle/lion within me recognizes your domination as man, you ruling in this relationship…. It greeves for protection and for cuddling… you manage to tame all my pride and ego, you make me feel submission without using any force… I instinctively accept you as a man… as my man… and you do take care of me… you do make me safe… safer… calmer… you do learn to read my body as I read yours… I am missing you already….

Poem de dragoste? OARE?

i wish i were a butterfly

why butterfly... you ask... maybe because they have soo many colors, maybe because they are lighter than feathers, or maybe for their unique gift to dance their way through life without looking back, swiftly traveling upon one beem of light to another, just swaying between the world of a flower and the world of a bird....


i wish i was one green/yellow butterfly.. so sweet and pure and innocent, so delicate and gentle to cruise amongst people without touching them , without literaly having to connect to them, to simply pass like a drift amongst them, lighten up their lifes, color their existance only a little, just as so they would enjoy one moment through my eyes...

a dream of a buttefly... or a butterfly of a dream, none the less, i must....

fast focus

a man ... a drop of rain... just dust in the wind...

i hurt myself today... i realised i still feel... aparently the pain... is the only thing that's real...

and i remember everything....

i remember the power... the anger.... the will.... i remember the fear of loosing self more than anything else...

what have i become, my sweetest friend....

i've met a new world , of money, of stench.... of power of the wicked.... it was here all along, but only recently i took part of that misery... i was a member, i was a pown, i was a puppet in the hands of the man with the money... money made me safe, money made me worth something....money keeps the world go round... i took a stand, the wrong stand... and i left, remaining all alone, and poor, and jobless, hopeless, maybe...

what have i become, my sweetest friend....everyone i know goes away in the end....

you put your trust in me, in my love, in my brain... you are soo unlucky, dear, for i am lost, a sinner, a pittifull looser, nothing to love, nothing to admire, nothing to respect... i am but a carcass of once a man....

what have i become, my sweetest friend... time will kill me.... time will have me eventualy.... put your trust in a new start, not in a convicted looser, born to hurt and die....

i will let you down, i will make you hurt

please know that all i am, all that still remained will protect the love you have for me, but bare in mind, my time is short, my life will soon be ended, one way or another... to leave you would be better, but i cannot force myself to part from all this joy and power you provide... i am sorry, my friend....

if i could start again, a million miles away, i would kill myself, i would find a way...

A soul, a broken piece of univers

poetica manifestare a sufletului, ochii reprezinta, se zice, o oglinda a eului.....

Este o minciuna, domnilor, chiar una sfruntata! cati dintre noi nu s-au pierdut intr-o pereche de receptoare semi transparente de un azuriu sau naiba stie, cenusiu perfect? cati dintre noi nu am crezut ca parasolarele respective se infunda inauntrul sufletului nostru... patrund in spumele ratiunii si logicii, le depasesc si cad profund in neantul abstractelor noastre inimi?

toti, evident, suntem victime ale aceleiasi conceptii, toti suferim din cauza aceleiasi prejudecati. Mintiti, poeti, cand spuneti ca ochii sunt oglinda sufletului - mintiti- dar nu in totalitate....

Extremismul, ca si mediocritatea este prin esenta un defect.

Va conjur sa priviti cu bagare de seama... in minciuna poate zace un adevar profund.... un adevar mai alb ca nufarul din noroaie... Deschideti bine ochii mintii, priviti corect si clar problema. Ochii sunt oglinda sufletului - ADEVARAT!

Ochii sunt oglinda sufletului care ii priveste...Privitorul isi va vedea oglindit sufletul in ochii altuia...

Va rog sa purcedeti in a-mi da dreptate si a corija mentalitatile strambe mioritice de care nu ne dezbaram nicicum...

Mergand pe principiul NOI MUNCESTE, NU GANDESTE - ne indreptam cu pasi repezi spre o Romanie de vis, cu retardati si inapti...

Nu luati sloganuri fara sa le analizati... nu bravati cu replici standard clasice care nu inseamna nimic... GANDITI!